„Crucea” lui Oprea s-o care gropile și ploaia

Polițistul Bogdan Gigină a murit noaptea, pe ploaie, într-o groapă din mijlocul Bucureștiului, pentru că așa a vrut el, ca profesionist. Ticăloasa de ploaie i-a făcut cauciucurile să derapeze la viteza de 84 km/h, iar criminalele de gropi săpate la rețeaua de gaze i-au luat viața fără milă.

E clar că generalul Gabriel Oprea este un poet. Domniei sale îi plac personificările. Ploaia, gropile, nu vreo persoană cu nume și prenume și cu un cârd întreg de titluri și grade poate fi vinovat pentru moartea acestui tânăr polițist. El gonea noaptea, pe ploaie, de la o intersecție la alta prin București, de plăcere. Din pasiunea lui de profesionist. Nu pentru că un ministru de Interne vicepremier a dat dispoziție să fie însoțit zi și noapte de un dispozitiv de coloană oficială al Poliției Rutiere, indiferent că mergea la SRI, la NATO, la restaurant sau la pensat, cu o frecvență care atingea o medie de 5 coloane oficiale pe zi, mai ceva ca orice oficial din România, de la șeful statului la primul-ministru.

Cu vocea tremurândă și privirea blajină, domnul senator doctor general academician într-ale securității Gabriel Oprea (oare cum o arăta plăcuța de pe ușa casei lui Oprea, după modelul blocurilor comuniste unde pe uși era lipit sub numărul apartamentului „inginer Popescu” sau „doctor Cutărescu”?) a debitat, după ce și-a văzut pielea scăpată de colegii senatori, majoritatea din PSD, UNPR și ALDE: „Ca militar, este o cruce pe care o să o duc toată viața, fiindcă a murit un coleg la datorie”.

Nu o duci, domnule general, nu o duci nicăieri. O pasezi pe gropi, pe ploaie, pe pisica neagră și pe ceasul rău. Ca și atunci când te-ai ascuns aproape o săptămână fără să spui nici pâs, în speranța că scandalul morții unui polițist care îți deschidea drumul în mod discreționar s-o stinge de la sine. Dacă ai fi vrut să duci crucea lui Gigină pe umerii aceia plini de grade și titluri obținute în galop, de ce te-ai mai fi pitit din fața justiției și nu te-ai fi zbătut să arăți că nu ai nimic de ascuns?

Gabriel Oprea nu i-a dat în cap lui Bogdan Gigină, nu l-a împins în groapa unde și-a găsit sfârșitul. Într-adevăr, moartea acestui tânăr polițist nu are amprenta directă a lui Oprea pe ea. Procurorii ar fi vrut să ancheteze însă dacă nu cumva moartea lui Gigină s-a petrecut ca urmare directă a faptului că el se afla într-o misiune derivată dintr-un ordin de ministru folosit în mod abuziv (procurorii îl acuză în alt dosar pe Oprea de abuz în serviciu), ministru căruia îi era deschis drumul de polițiștii de la Rutieră indiferent că mergea acasă sau în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, la restaurant sau în vizită la vreun prieten. Poate că nu a fost așa. Dar nu vom ști deocamdată negru pe alb, iar un judecător nu va apuca să stabilească dacă Oprea poate fi acuzat de așa ceva sau e într-adevăr nevinovat. Acum, ancheta e blocată.

Și asta doar pentru că așa au decretat 73 de senatori. Tu, român de rând, nu te vei bucura niciodată de așa o gașcă de golani care să-i pună piedică și să-i dea brânci femeii ăleia oarbe cu balanța în mână, de-i zice Justiție. Vei putea fi anchetat, interogat și arestat preventiv pentru orice suspiciune de încălcare a legii. Asta dacă nu cumva ajungi senator sau deputat. Și nici atunci nu e garantat, depinde din ce gașcă politică faci parte. Uite, de-un par examplă, domnul general Oprea și-a cultivat datornici și complicități ticăloase în cam toate partidele.

Toamna aceasta, PSD și sateliții săi parlamentari au demarat în trombă, împroșcând cu noroiul cu care ne-au obișnuit de atâția ani. Se apropie alegerile, în noiembrie, iar imboldul că aceeași clică va câștiga din nou alegerile, după scurtul intermezzo tehnocrat, lăsat să se întâmple, la presiunea străzii, dar sub o atentă supraveghere și blocare din interiorul sistemului, le-a dat un suflu nou. Cu Ecaterina Andronescu la butoane, educația trebuie să reintre în menghina politicului, după cum arată amendamentul său din Senat, la legea educației, prin care dorește amânarea concursurilor pe post pentru directorii de școli. Cu magicianul negru al Justiției în Parlament, pe nume Florin Iordache, PSD vrea să umble iar la legea ANI, să-i mai slăbească cu incompatibilitățile. Cu ajutorul ticăloșilor din toate partidele, uniți în crezul că justiția e doar pentru căței, nu pentru parlamentari, Gabriel Oprea a fost scăpat de încă un dosar penal.

Liviu Dragnea pare să fi abandonat mustăcismele civilizate și împăciuitoare prin care își punea la punct colegii pentru câte o inițiativă legislativă dubioasă sau poziționările abile de partea furiei populare de anul trecut. A reluat scatoalcele de Teleorman, cele care merg unse la inima electoratului său amorțit și cu idei troglodite, împotmolite în naționalism, xenofobie și mania persecuției din partea procurorilor.

Piedestalul pe care Dacian Cioloș și miniștrii săi strălucesc prin fiecare gest mărunt de normalitate pe care îl fac trebuie demolat. Tehnocrația strică România, justiția dăunează grav sănătății, iar doctorii în nemernicii politice nu pot lăsa asta să se întâmple. Cine să-i împiedice? Blajina și pe alocuri bătută în cap cu leuca Opoziție? Noile figuri de tip Nicușor Dan, pe care dacă îi scoți din București se pierd în anonimitatea ulițelor fără internet și Facebook?

„Winter is coming”, vorba poveștii în care intrigile se „urzeau” prin castele reci de piatră, nu prin birourile Parlamentului.